Sub zidurile unde-am fost uitată. După „Nu știam cum se poate prăbuși o casă” de Ileana Mălăncioiu

Autori: Mihaela Manciu, Ștefan Leon, Constantin Filip
Colegiul Național Elena Cuza
Mentori: Carmen Corbu, Cătălin D. Constantin
București, 2019

Nu ştiam cum se poate prăbuşi o casă
Ileana Mălăncioiu

Nu ştiam cum se poate prăbuşi o casă,
Ştiam cum poate apăsa întreagă
Asupra mea şi cum nu e nimeni
Care să înţeleagă.

Că ţip sub zidurile unde-am fost uitată
Şi că oricine-ar îndrăzni să vină
Ca să mă scoată n-ar mai găsi calea
Făcută să ies la lumină.

Aşteptam sub grinzile îndoite,
Nu ştiam cum se poate prăbuşi o casă,
Adică de unde începe ea să cadă de tot
Peste cel pe care-l apasă.

Marele Premiu „Literatură & Transmedia
Pentru realizarea unei producții complete, în care echipa a scris scenariul, a produs muzica, a realizat desenele și a utilizat noile tehnici de creație digitală.
Pentru decizia de a aborda poezia prin mijloace de expresie recente, păstrând, în același timp, mărcile specifice genului.
Pentru simplitatea și acuratețea registrului și pentru accentul pus pe sugestie.
Pentru emoția transmisă.