„Raport asupra singurătății” Augustin Buzura

„Raport asupra singurătății” Augustin Buzura

Raport asupra singurătății, subintitulat Primul Caiet, este un roman complex, structurat pe mai multe planuri narative și temporale care fie se împletesc, fie evoluează separat în încercarea de a reconstitui, de a explica și de a înțelege evenimente, destine sau stări, într-o realitate contemporană sufocantă. Augustin Buzura construiește o lume veridică prin rememorarea și inserarea istorilor celorlalți în paginile romanului, dar și prin rememorarea propriei vieți. Întregul demers trasează o line clară a unei călătorii purificatoare a individului prin lume. Titlul este unul sugestiv, singurătatea fiind laitmotivul obsesiv al romanului care incită la meditație: singurătatea în viață, iubire, scriere și moarte.

Figura dominantă a romanului este medicul Cassian Robert ˗ implicit Augustin Buzura ˗ care, ajuns la vârsta senectuții, „fuge“ de acasă și se retrage undeva la munte, într-o cabană de lângă o fostă stație meteorologică. Fuga și izolarea lui nu sunt o negare a trecutului, ele sunt, de fapt, încercări de fentare a morții, pe care se străduiește să o țină la distanță prin scris. Ruinat de boli și de o conștiință vastă, medicul își simte sfârșitul aproape. În singurătatea cabanei, bătrânul umple pagini de istorii ca un ultim proces de recuperare și reîntregire a propriei vieți, asumându-și întâmplările și experiențele altora care, consideră el, au o însemnătate în istorie și în sufletul lui. Procesul creației este întrerupt de mai multe vizite neașteptate ale Marei, o tânără fată pentru care Cassian dezvoltă, spre sfârșitul romanului, o atracție fizică. Mara este fiica Teodorei, o femeie frumoasă, îndrăzneață și ușor agresivă, cu care medicul avusese, în tinerețe, o relație naivă de dragoste, marcată de indecizia psihiatrului. La fel se întâmplă și cu Mara, copia fidelă a mamei. Însă aceasta știe cum să ajungă la sufletul psihiatrului și să riposteze la refuzurile acestuia explicate prin istorisirea unor drame personale.

Romanul are în centru câteva istorii foarte minuțios detaliate. Asemeni unui colecționar de obiecte prețioase, Cassian strânge, consolidează și restaurează fragmentele biografice ale oamenilor cu care s-a intersectat de-a lungul vieții. Avem povestea Marei, axată pe experiențele amoroase cu diverși bărbați, dar și cu preotul Serafim. Tânăra nu se sfiește să povestească în detaliu inițierea sexuală săvârșită după moartea și îngroparea tatălui. Un episod memorabil este acela al poveștii de dragoste a lui Darius Pop, socrul său, cu Ella. Este descrisă cu amănunte perioada războiului, fuga personajului de pe frontul rusesc, întoarcerea la o soție trădătoare care cade în mrejele unui ofițer hortyst cu care fuge în America Latină. Pe fondul istoriei lui Darius, Cassian pregătește terenul pentru a insera povestea care îl privește direct. Sunt relatate mai multe episoade din perioada anilor ’50, luptele dintre partizani și reprezentanții ordinii sociale, ajutorul acordat de acesta partizanilor în perioada în care profesa ca medic, anii de studenție, relațiie amoroase, traumele survenite în urma războiului, absurdul perioadei proletcultiste etc.

Raport asupra singurătății sau Primul Caiet este un tablou dinamic al rememorării, regândirii și asumării propriului destin și al destinului celorlalți.

Editura RAO

Anul apariției: 2009

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.